Fondatorul ei este medicul Andrew Taylor Still (1828-1917). Este o terapie manuală bazată pe manipularea tuturorstructurilor anatomice: schelet, muşchi, ligamente şi ţesuturi moi – cu scopul de a restabili mobilitatea articulaţiilor, de a diminua durerile şi de a reda pacientului o stare de sănătate globală.

Osteopatia consideră fiinţa umană ca un ansamblu unitar a cărui structură, funcţii organice, creier şi spirit sunt într-o interdependenţă reciprocă. Orice dereglare structurală afectează, deci, corpul în întregul său. La fel, problemele interne pot altera integritatea aparatului muscularo – scheletic, care îşi va modifica poziţia sa normală pentru a se adapta efectelor durerii, inconfortului sau bolii sau pentru a le diminua.

Sarcina osteopatiei constă în a repera (prin palpare) şi apoi a elimina contracţiile musculare care consumă multă energie, reducând mobilitatea ţesutului şi inhibând funcţiile organice. Muşchii, datorită contracţiilor fizice sau stresului psihologic, devin hiperexcitabili şi mai vulnerabili la agresiuni. Contracţiile acestora inhibă circulaţia sanguină şi limfatică. Astfel, o intervenţie asupra muşchilor diafragmei şi cutiei toracice permite sporirea ventilaţiei pulmonare şi deblocarea tensiunilor responsabile de bolile respiratorii – astm, bronşită cronică.

UNDE POATE FI UTILA OSTEOPATIA:

– SE RECOMANDA IN:

– scolioze si cifoze; discopatii, spondiloze, torticolis,cefalee,dureri articulare, dureri toracice, nevralgie intercostala,periarteita scapulohumerala, hernii de disc, protuzii discale, lombargie cronica,sindromul mina umar , epicondiloza-cotul tenismanului, blocaje costale,hipertonusul diafragmei si musculaturii respiratorii,lombargia acuta-lumbago.

– DEFORMARILE COLOANEI VERTEBRALE : cifoza lombara fixata si stergerea lordozei lombare, lordoza fixata si hiperlordoza, scolioza lombara antalgica, sindroamele musculotonice ale bazinului, sindromul planseului pelvian, sindromul simfizo-sternal, pubalgia, sechele entorse, coxalgia, gonalgia, dureri de glezna.